Spovedania copiilor

Pentru părinţii responsabili din punct de vedere spiritual, datoria de a-i îndruma pe copii pentru a se spovedi este, de fapt, continuarea dorinţei lor de a se ocupa de ei sub aspectul vieţii duhovniceşti, adăugând la Taina Împărtăşaniei şi pe cea a Spovedaniei sau mai degrabă aducând ceva nou în viaţa copiilor, pentru a continua într-o formă întregită sfinţirea lor.

Copiii care l-au văzut, auzit şi cunoscut pe preotul parohiei prin împărtăşirea regulată de până la 7 ani vor accepta cu uşurinţă ca, după această vârstă, mai întâi să se spovedească.

Dar şi pentru copiii care-l cunosc mai puţin pe preot, acesta prin tact pastoral, va reuşi să fie cunoscut, să se apropie şi să-i apropie pe copii de el, afirmându-şi calităţile sale de vindecător de suflete, povăţuitor şi părinte.

Apropierea preotului de copiii până la 7 ani, cu diferite ocazii, fie în casele lor-urmare vizitelor pastorale, fie în grădiniţe sau alte locaţii şi întreţinerea acestei apropieri prin oferirea de dulciuri şi aprecieri verbale se va putea continua cu uşurinţă şi după 7 ani, când copilul va fi faţă în faţă cu preotul, fără părinţii lui, la Taina Spovedaniei.

Prin această Taină, întâlnirea copilului cu preotul este directă şi ea cere, din partea slujitorului, delicateţe, pricepere, răbdare şi perseverenţă. Când vorbim de apropierea preotului de copii nu putem neglija anumite aspecte de ordin social, care privesc pe copiii din familiile încercate de diferite probleme, cum ar fi: violenţa domestică, sărăcia, consumul de alcool, lipsa locurilor de muncă sau fenomenul migraţiei.

Copilul, la rândul său, trebuie să aibă încredere în preot, să-l considere ca pe o persoană apropiată, ca un părinte iubitor, căruia îi înfăţişează greşelile pentru a primi vindecarea sufletească şi a se apropia de Dumnezeu.

Pentru copiii ai căror părinţi lucrează în străinătate, pe lângă bunici, mătuşi sau alte rude binevoitoare, preotul poate fi persoana care aduce copilului mângâiere, încurajare, speranţă şi încredere.

Apropierea preotului de copii este mai mult decât necesară. Ea are ca argument faptele pe care Iisus le-a arătat când ,,I s-au adus copiii, ca să-şi pună mâinile peste ei şi să Se roage; dar ucenicii îi certau” (Mt. 19, 13). Atunci El a adresat un îndemn ucenicilor şi, implicit, nouă tuturor: ,,Lăsaţi copiii şi nu-i opriţi să vină la Mine, că a unora ca aceştia este Împărăţia cerurilor” (Mt. 19, 14)...

Vizite pastorale în Postul Paștelui

" Lăsați copiii să vină la Mine, că a unora ca aceștia este Împărăția cerurilor!” ( Matei 19,14)

... Educaţia religioasă învaţă pe copil şi pe tânăr iubirea faţă de Dumnezeu şi de oameni, credinţa, speranţa, solidaritatea, dreptatea, precum şi recunoştinţa faţă de părinţi şi faţă de binefăcători, hărnicia şi dărnicia, sfinţenia vieţii, valoarea eternă a vieţii umane, sensul existenţei, binele comun şi frumuseţea sufletului generos. Ea îi oferă copilului o perspectivă creştin-ortodoxă asupra vieţii, adică un mod de a înţelege lumea şi viaţa, de a formula raţionamente cognitive şi judecăţi morale bazate pe valori perene. Educaţia religioasă reduce astfel efectele negative ale crizei contemporane de identitate şi de orientare, propunând modele viabile de bunătate şi sfinţenie, oferind copiilor şi tinerilor repere pentru viaţa de familie şi în societate. Educaţia creştină nu formează numai buni cetăţeni ai patriei pământeşti, ci şi cetăţeni ai patriei cereşti, ai Împărăţiei lui Dumnezeu ... Cuvânt al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel: ,,Familia creştină între sfinţenie, suferinţă şi speranţă”

Duminica a III - a din Post (a Sf. Cruci)

Apropiindu-ne de Sf. Cruce, închinându-ne ei şi sărutând-o, parcă-L vedem pe Mântuitorul ţinând braţele deschise larg spre noi, pentru a ne îmbrăţişa. Căci la întrebarea "de ce Mântuitorul a ales Crucea pentru a Se jertfi ?", Sfântul Atanasie cel Mare răspunde: numai aşa putea să aibă braţele deschise, ca pentru a aduna ceva... (Despre întruparea Cuvântului 25, 3). De aceea, noi simţim şi astăzi această îmbrăţişare a braţelor Domnului, mângâierea Lui, încurajarea Lui, spre a călători cu bine prin sfântul post şi a ajunge cu pace slăvita înviere...

Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. (Matei 5, 7)

... Se cuvine sa aratam compatimire fata de toti si fata de fiecare, sa ne bucuram cu cei ce se bucura, sa plangem cu cei ce plang. Sa fim intelegatori fata de sufe­rintele oamenilor si sa le iertam slabiciunile; sa ne punem in locul fiecaruia, chiar si in locul celui ce ne defaimeaza; sa nu judecam pe nimeni, sa speram in indreptarea si man­tuirea tuturor oamenilor. Sa ne purtam fata de toti oamenii cu blandete si dragoste, sa nu dispretuim pe nimeni, fiind­ca Hristos nu a dispretuit pe nimeni, nu i-a respins nici pe cei mai invederati pacatosi.

Sa nu lasam duhul rautatii sa ne patrunda in inima nici macar o clipa, iar daca, din neputin­ta, nu suntem in stare sa iertam, sa ne rugam pentru cei ce ne-au obidit. Prin rugaciune, stanca obidei se va prabusi, ne vom recapata linistea si bucuria, iar cel pentru care ne-am rugat ne va deveni scump si apropiat ...

(din: “Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu – 366 Cuvinte de folos pentru toate zilele anului“, Editura Sophia, 2008)

30 martie 2016 - Imagini de la Centrul pentru copii de tip afterschool al Parohiei noastre:

30 martie 2016 - Imagini de la Programul catehetic ”Cuvântul care zidește”:

31 martie 2016 - Imagini de la întâlnirea organizată de Coaliția pentru Familie, în parteneriat cu Arhiepiscopia Tomisului, pentru verificarea, centralizarea și sigilarea dosarelor cu semnături pentru modificarea art. 48, alineat 1, FAMILIA, din Constituție, pentru a înlocui termenul „soți” cu exprimarea „bărbat și femeie”.

Zile binecuvântate ...

Miercuri și joi, 30 și 31 martie 2016, Dumnezeu S-a milostivit și a dăruit tuturor zile însorite, ce ne-au permis și nouă să continuăm ”lucrările de primăvară” din curtea bisericii. 

„Roagă-te şi munceşte!“

Momemt de rugăciune din Slujba ”Canonul
cel Mare al Sf. Andrei Criteanul” - 16 martie 2016

Sfântul avva Antonie, sezând odată în pustie, a venit în lenevie si în multă întunecare de gânduri si zicea către Dumnezeu: Doamne, vreau să mă mântuiesc si nu mă lasă gândurile. Ce voi face în scârba mea? Cum mă voi mântui? Si, sculându-se puțin, a iesit afară si a văzut odată pe cineva ca pe sine sezând si împletind o funie, apoi sculându-se de la lucru si rugându-se, si iarăși sezând si împletind funia; apoi iarași sculându-se la rugăciune. Acesta era îngerul Domnului, trimis spre îndreptarea si întărirea lui Antonie. Si a auzit pe înger zicând: așa fă (roagă-te și muncește) și te mântuieste. Iar el auzind aceasta, a luat multă bucurie și îndrazneală si făcând așa se mântuia...  (Patericul egiptean, ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale Sfinților, Alba Iulia, 1990, pag.7)

Copiii înscriși la Centrul pentru copii al parohiei
 făcând temele alături de Doamna 
Învățătoare Tone (voluntar) - 17 martie 2016

Lucrări de primăvară în curtea
Bisericii ”Sf. Ap. Petru și Pavel” - 17 martie 2016