14 septembrie - Praznicul Înălțarii Sf. Cruci

"Bucură-te, sf. cruce, veselia sufletului meu!"

Cum deci, Crucea, care a însemnat suferinţă, jertfă şi moarte, poate fi numită "veselia sufletului" ? Da, iubiţi credincioşi. Deşi paradoxal, versul exprimă cât se poate de bine realitatea că prin tristeţea Crucii ne-a venit bucuria învierii. Aşa a binevoit Mântuitorul nostru: să rabde moarte pe Cruce, ca să aducă cea mai mare bucurie din istoria mântuirii, învierea. Înţelegem de aici că şi noi suntem chemaţi a fi părtaşi la jertfa Crucii, purtându-ne cu demnitate propria cruce, spre a ne veseli, apoi, de roadele învierii. 

Crucea, cu tot ce înseamnă ea (suferinţă, jertfă, moarte etc.), nu este un scop în sine, ci doar un mijloc pentru a ajunge la bucuria învierii. De aceea, rostim cu evlavie, încă o dată, cuvintele troparului sărbătorii de azi: "Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi Sfântă învierea Ta o lăudăm şi o mărim !"

Mulțumim D-nei Crăciun Mirela pentru împodobirea Sf. Cruci și anul acesta!